Lartă-mă, Nataşa!, Serghei Kurdakov

mise la centrul antireligios de la Moscova. Dosarul complet al fiecărui credincios era introdus într-un calculator pentru a putea fi imediat disponibil. Copii ale dosarelor lor erau făcute pe calculator şi trimise de la Moscova la centrul nostru local. Aveam astfel, în permanenţă, la sediul local al poliţiei, un raport asupra tuturor credincioşilor din fiecare district. Trimiteam de asemenea o fişă de 12,5x7,5 cm la postul de poliţie, pe care figura, în afară de fotografia credinciosului, data sa de naştere şi toate informaţiile în legătură cu el. Acestea erau clasate într-un fişier special. La momentul ales de Partid, puteam să-i arestăm şi să-i facem să dispară rapid din circulaţie pe toţi credincioşii. Capitolul 15 Eşti de departe cel mai bun om al nostru În timpul concediilor, mergeam uneori cu prietenii să facem ascensiuni şi excursii pe jos prin munţii Kamceatkăi, acordându-mi astfel câteva momente de răgaz de la învăţătură şi grelele Traducere de MIRCEA ŞTEFANCU 99 DTN Serghei Kurdakov - lartă-mă, Nataşa! mele responsabilități în cadrul Uniunii. Statutul nostru militar ne permitea să vizităm anumite locuri din Kamceatka, interzise civililor. În timpul unor asemenea ieşiri, prietenii mei şi cu mine făcurăm descoperiri care ne lăsară perplecşi. Văzurăm nu mai puţin de 30 de închisori şi tabere de concentrare ascunse în munţi şi prin văi, în interiorul ţării. Furăm cu atât mai uluiţi cu cât erau noi şi goale. Adesea, după un urcuş în vârful unei coline, descopeream un nou complex penitenciar înconjurat de şiruri de sârmă ghimpată. Erau toate complet echipate, chiar şi apartamentele gardienilor erau prevăzute. Portarii întreţineau clădirile şi le supravegheau îndeaproape. Nimic nu lipsea în aceste tabere: gardienii, echipamentul, câinii, totul era acolo, mai puţin puşcăriaşii. Rămăsei pe gânduri, întrebându-mă cui puteau fi destinate. Îi pusei aşadar întrebarea lui Nikiforov. El îmi răspunse: — Avem duşmani în ţară, ştii, iar când va veni momentul, va trebui să fim gata. În caz de tulburări, cât de neînsemnate ar fi ele, vom găsi fără greutate ocupanţi pentru aceste locuri. Ne puserăm pe un hohot uriaş de râs, ca şi cum ar fi fost vorba doar de o glumă. Ceea ce nu era deloc cazul. Dosare enorme, ale credincioşilor, fuseseră întocmite şi graţie lor fusese stabilită identitatea persoanelor ce trebuiau arestate la primul semn de agitaţie. Nu trebuiau aşteptate decât ordinele venind de la Moscova. Bine adăpostită în inima munţilor, o întregă reţea de închisori era pusă la punct. Eram într-adevăr mândru. Partidul nostru se arăta vigilent. Nikiforov scoase un buletin confidenţial al poliţiei care îi fusese trimis de la centrul antireligios de la Moscova, conţinând instrucţiuni detaliate privind tratamentul ce trebuie aplicat credincioşilor în Uniunea Sovietică. Documentul vorbea despre o campanie antireligioasă de mare anvergură, care se căuta să fie intensificată considerabil pentru a acoper