Lartă-mă, Nataşa!, Serghei Kurdakov

e făcut. Totuşi, Azarov continua să vorbească repede şi cu înflăcărare: — Nu ştiu dacă tu îţi aminteşti, zise el, dar eu te-am auzit vorbind în timpul unei conferinţe într- o şcoală. Nu-mi aminteam. Traducere de MIRCEA ŞTEFANCU 65 IPTEN Serghei Kurdakov - lartă-mă, Nataşa! — Ai avut atunci un discurs atât de convingător, tinere, unul dintre cele mai bune pe care le-am auzit vreodată despre comunism pronunţat în faţa unei adunări de tineri. Puştii ăia îţi sorbeau cuvintele de pe buze. Apoi trecu la concret. — Kurdakov, căutam pe cineva cu asemenea calităţi de şef. Omul pe care urmează să-l alegem trebuie să fie capabil să recruteze oameni şi să-i formeze, să-i organizeze şi să le conducă activitatea. Am studiat îndeaproape acest dosar, adăugă el arătându-l cu mâna în timp ce vorbea. După părerea noastră, ai putea fi omul care ne trebuie pentru a organiza şi conduce noul nostru grup de operaţii polițiste. Putea, desigur, să mă oblige să accept această muncă; cu toate acestea, încercam să găsesc un pretext pentru a refuza. Când începui să spun ceva, el îşi reluă vorbirea. Era evident că nu era obişnuit să fie întrerupt. — Este de la sine înţeles că pentru această muncă foarte specială vei atinge o retribuţie excepţională, provenind dintr-un fond special, rezervat acestei activităţi - vei primi 25 de ruble pe operaţie. Nu-mi puteam crede urechilor! Înţelesesem greşit? În fond, vorbea ca o mitralieră, înţelesesem, desigur, greşit. — Vreţi să repetaţi propoziţia asta, vă rog? îl rugai. Zâmbi şi spuse: — Îmi pot imagina ce gândeşti; dar m-ai înţeles bine. Este deci vorba de o brigadă a poliţiei speciale, ale cărei cheltuieli sunt acoperite din fonduri speciale acordate de Moscova. Vei primi 25 de ruble pentru fiecare operaţie. Ca elev ofiţer, primeam 7 ruble pe lună. Şi iată că voiau să-mi dea 25 de ruble “pe operaţie"! Chiar şi după terminarea studiilor şi după ce speram să fiu numit ofiţer de marină, nu aveam să câştig decât 70 de ruble pe lună. Trei “operaţii' numai în cadrul acestei unităţi de poliţie îmi vor permite să câştig mai mult decât într-o lună de serviciu în marină! Azarov îmi văzu lucirea din priviri. — Eşti de acord să ne accepti oferta? întrebă el. — Bineînţeles, spusei. Dar de ce m-aţi ales? — Din trei motive foarte simple. În primul rând, eşti un elev ofiţer într-o şcoală militară şi timpul tău aparţine deja Statului. Nu eşti obligat să-ţi părăseşti postul. Lucrurile se prezintă simplu. Am să aranjez eu cu ofiţerul tău superior să-ţi dea concedii pentru munca ta cu poliţia. In al doilea rând, nu pot uita cursurile pe care le-ai ţinut la universitate despre comunism şi politica mondială. Ai dat dovadă cu acele ocazii că ai calităţi de şef, indispensabile pentru această muncă. În al treilea rând, şi este cel mai important, ai contactele care îţi vor permite să alegi oamenii de care avem nevoie pentru acest grup de operaţii ale poliţiei. In această a treia privinţă,