Lartă-mă, Nataşa!, Serghei Kurdakov

să pună probleme. ÎI întrebai: — Cum de sunteţi la curent? Reuniunea încă nu începuse, vecinii nu-l putuseră deci informa despre o activitate suspectă. Schiţă un surâs sardonic. — Să vedem, Kurdakov, este evident că mi-a zis degetul meu cel mic! replică el. Ai face mai bine să nu pui prea multe întrebări. Încercasem numai să fiu amabil şi descoperii până la ce punct puteau fi dificile relaţiile cu Nikiforov. Mă hotărâi aşadar să-l menajez. Voiam ca într-o zi să-i intru în graţii. Intre timp oamenii mei se instalau comod în spate. — Mergeţi, tovarăşi, beţi ceva şi destindeţi-vă puţin, le strigă Nikiforov, arătându-le sticlele cu vodcă şi paharele de pe masă. Nu mergem să ne rugăm. Victor îşi umpluse deja paharul şi curând eram toţi cu paharele în mână şi sporovăiam. Când Nikiforov constată că, mulţumită voacii, toată lumea era relaxată, spuse: — Va trebui să plecaţi de aici pe la ora 23. Astfel, credincioşii îşi vor fi început de 30 de minute adunarea şi vor fi destinşi, gândind că totul este în ordine. li căutăm pe şefii bandelor, pe păstorii lor clandestini. lată numele a doi oameni pe care va trebui să mi-i aduceţi. — Bine, tovarăşe, îi răspunsei. Cu ceilalţi ce să facem? — Ceilalţi? A, trebuie doar să-i cotonogiţi puţin. Faceţi-i să petreacă un sfert de oră “agreabil”, de care să-şi poată aminti. Dar să mi-i aduceţi negreşit pe şefii bandei, spuse el pe un ton ferm, indicând numele scrise pe o foaie, pe care mi-o dădu. — Bine, tovarăşe, îi răspunsei iarăşi. Începui atunci să mă întreb de ce insistă atât. Avea să fie acest raid atât de diferit de celelalte? Când ne trimitea să împrăştiem o încăierare într-un bar, “Niki" nu făcea atâta istorie, ne trimitea şi gata. Dar remarcai în această seară că era agitat şi mă întrebai de ce. — Asiguraţi-vă să nu vă vadă nici un trecător, continuă el, nu trebuie să existe probleme; va fi ora 11 seara. Dar dacă mai sunt trecători, aşteptaţi-i să dispară înainte să intraţi. Traducere de MIRCEA ŞTEFANCU 76 DTN Serghei Kurdakov - lartă-mă, Nataşa! În timpul unei conferințe de informare despre credincioşi, ținută de Azarov, acesta insistase asupra faptului că totul trebuia făcut în secret. Marele public nu trebuia în nici un caz pus la curent, ceea ce mă intriga. Atunci când spărgeam bande de beţivani scandalagii, nu ne păsa şi nu erau probleme. Il întrebai aşadar motivul acestei atitudini, iar el îmi răspunse: —Vezi tu, Kurdakov, anumite persoane ne-ar putea interpreta greşit acţiunea şi raţiunea ei de a fi. Sunt oameni care nu-şi dau seama de pericolul pe care aceşti credincioşi îl reprezintă pentru societatea noastră. Sunt, de asemenea, duşmani ai ţării noastre, agenţi ai imperialismului, care ar vrea într-adevăr să împrăştie zvonul că noi îi persecutăm pe credincioşi. Trebuie aşadar să evităm cu orice preţ să fie martori, mai ales oameni care să încerce să facă fotografii cu ceea ce se întâmplă. Nu putem permite unor duşmani ai ţării noastre